Cum se scria pe vremea cînd corectitudinea politică nu infectase biata noastră țară ?

Să recuperăm datina străbună

Jun 15, 2023

Sursa fotografiei: Envato Elements
de: Dan Ungureanu
”Mișcarea woke și insomniile ei” de Andrei Pleșu, Dilema Veche nr. 1000, 8 iunie 2023 :
În ce mă privește, am avut de curînd norocul să văd lucrurile cu un spor de informație și limpezime, în urma unei conferințe pasionante și chibzuite pe care un vechi prieten, Martin Constantinescu (Martin S. Martin) – trăitor de multă vreme în Statele Unite, după o consistentă carieră de medic în țara sa de obîrșie –, a avut generozitatea să o livreze prietenilor și invitaților sub titlul „Corectitudinea politică și neocomunismul din America de azi“. Conferința a fost găzduită de Fundația Academia Civică, ai cărei inițiatori (în speță dna Ana Blandiana și doamna Lavinia Spandonide)
Deci, Andrei Pleșu îl ascultă pe unul Martin Constantinescu ținînd conferința Corectitudinea politică și neocomunismul ținută sub auspiciile doamnei Lavinia Spandonide.
Ce părere are Neculce despre grecii din care se trage madam Spandonide ? El scrie în capitolul X, în Letopiseț :
”Dumitrașco-vodă era un om bătrîn, grec țărigrădean de neamul lui /.../ Și era om nestătător la voroavă, tălpiz, amăgitor, geambaș de cei de la Fener din Țarigrad. /../ Focul îl stîngi, apa o iezăști și o abaţi pe altă parte, /.../ soarele intră în nuor, noaptea cu întunerecul trece și să face iar lumină, iar la grec milă, sau omenie, sau dreptate, sau nevicleșug, nici unele de aceste nu sunt, sau frica lui Dumnedzău”
Să vedem ce zicea Constantin Sion în Arhondologia Moldovei în 1856, cînd lepra corectitudinii politice nu contaminase încă biata noastră țară :
Strămoșii greci ai Laviniei Spandonide erau pentru Sion „năpăști țărei, veniți și oploșiți”, „năpaste grecească bietei Moldove” „păcat grecesc pripășit” „pocituri grecești, pentru păcatele și osînda noastră” „putoare grecească” „pocitură grecească” „năpaste grecească” „spurcăciune grecească” „belea grecească” „corcitură grecească” „grec corcit” „păcat și putoare grecească, belea și năpaste Moldovei” ; „grec de la Zagura, pripășit” „grec halvagiu” „grec plăcintar pripășit” „napaste grecească” ”grec venit povară țărei” ”grec pripășit în țară” ”grec plăcintar pripășit aici, văzînd că nobleța și rangurile la noi se vînd pe bani și eftine” …. ”grec, osînda țărei” ”putoare grecească, năpaste țărei” ”belea grecească”, ”răutăți grecești” ”grec căzut năpaste țărei”. ”Păcatul de grec, năpaste și trîntor țărei… scîrba acea grecească” . ”Plăcintarii și bragagiii grecești”. ”Fanarioți din cei mai spurcați și fără caracter… puturoasă scîrnăvie grecească”.
Mihail Eminescu însuși scrie despre ”grecotei cu nas subțire” despre parlamentarii vremii sale, dintre care cel puțin unul, Apostol Arsachi, ajunge vremelnic prim-ministru.
Parlamentul sec. XIX era înțesat de fanarioți. În 1857, erau mari boieri Cantacuzino, Ghica, Ventura, Hrisoverghi, Rolla, Mavrogheni, Manu, Palladi, Christodulo-Cerchez, Lambrino, Romalo. În 1890 de alde Manu, Lahovari, Pallade, Suliotti, Marghiloman, toți greci, Anastasiu, Demetriad, Dimitropol, Mavrocordat, Volenti. Toți venetici pripășiți. Despre ăștia vorbea Eminescu.
Putem și noi să eliminăm corectitudinea politică
Putem elimina ușor corectitudinea politică și să scriem incorect politic. Andrei Pleșu e un boșorog ramolit. S-a senilizat de la atîta Corega și Prostamol. Coposu era și el o căzătură decrepită. ”Seniorul” e un termen politically correct pentru boșorog.
Martin S. Martin și-a schimbat numele în America, fiindcă-i era rușine că e român. E și el născut în 1942, are, în anul de grație 2023, 81 de ani. E și el un boșorog decrepit.
Lavinia Spandonide e și ea o fanarioată de pripas la menopauză.
Continuați ad libitum.
Aveam un ambasador în Kenya. Vine o maimuță la fereastră, și distinsul ambasador spune: ”uite că sosesc și membrii delegației africane”. Au trebuit să-l dea afară. Dacă era Pleșu ministru de externe l-ar fi menținut în funcție?
Dan Ungureanu
Doctorat în lingvistică istorică. Asistent de limbi clasice la Universitatea din Timișoara, 1997-2006. Lector de limba română la Paris (2003-2005). În perioada 2013-2019 a fos lector de limba română la Universitatea Carolină din Praga. Articole în revista Cultura și pe platformele online pagini.ro, CriticAtac, Argumente și Fapte. Stăpânește latina, greaca clasică, franceza, engleza, italiana și spaniola. Ultimul volum: Româna și dialectele italiene, Editura Academiei Române, .